Detin 2 (a se citi doi) masini. Renault Clio + Dacia Papuc (zisa si pick-up de nerecunoscatori). Amandoua sunt masini. Amandoua au 4 roti, un motor si o roata suplimentara pentru dresarea celorlalte.
La capitolul fiabilitate de Clio nu ma pot plange. O am de 7 ani de zile si nu a avut niciodata nevoie de reparatii serioase. Dacia…probabil a avut de-a lungul anilor toate problemele care pot aparea la o masina. De fapt la Dacia anterioara (Papuc of course) gaurile din podea erau atat de mari incat te rugai sa nu cazi cu tot cu scaun prin ea.
Dar treaba cu Daciile e ca au personalitate. Chiar si astea noi, corcite cu frantzujii, tot raman aceleasi cacaturi romanesti de la care te poti astepta la orice. Doar ca acum au aflat si altii de ele. Si, din pacate, acum cumparatorul de Dacie s’a generalizat. Dar inainte, pe vremurile 1310-ului fiecare Dac(iot?!?!) avea de spus o tona de povesti despre masina lui.
Unul dintre acestia, un om teribil de carismatic se lauda ca Dacia lui are mai multi senzori decat un OZN. Cu un pumn in volan pornea stergatoarele…dar nu mai putea sa le opreasca. El numea miscarea asta „Senzor de vremea rea”. Aceeasi Dacie putea claxona daca ii ardeai un sut in capota. Pentru simplii soferi de Q7, asta pare o prostie. Dar conform surselor neoficiale oriunde ai fi avut un accident, dacia putea fi localizata doar dupa claxon. Un fel de GPS…anii 70.
Unii zic ca au doar Dacia…eu zic ca am Dacia. Si atat. Ba nu…Papuc.
P.S. E hai nu fiti melancolici in pana mea.
Va pupa eu…
Blogul vulpoiului 
Written by vulpoi
Lasă un comentariu