Dream like you'll live forever, live like you'll die today.

Archive for the ‘Povesti din spital’ Category

Voluntar pe Ambulanta. Perspective diferite.

ambulanta-accidentPrins in problemele zilnice iti spui mereu ca trebuie sa tragi tare, ignori ca ti s-ar putea intampla ceva, sau pur si simplu refuzi sa te gandesti. Apoi, intr-o zi, pacatul loveste. Fie ca e vorba de o mana, un picior sau ceasul care bate aiurea, realizezi ca ai nevoie de ajutor. Asa ca suni la Ambulanta.

Pentru tine nu sunt decat cei imbracati in portocaliu strident care ajung la tine cu masina si te transporta la spital. Eventual iti dau si o pastila pe drum, cat sa stai cuminte. Dar pentru ei, din momentul in care au primit solicitarea si pana cand ajungi la spital, tu esti prioritatea lor. Daca tu suni la 112, nu mai conteaza ca ei mananca, dorm, sau au ratele neplatite la banca.

O sa-mi spui, poate: „E meseria lor. Isi iau bani pentru asta. Nu le place, n-au decat sa mearga la sapat de santuri „. Da prietene, e meseria lor. Dar nimic nu ii opreste sa o faca in sictir. Pana la urma, oricat te crezi de special in durerea ta, esti doar unul din zecile de oameni pe care ii vad zilnic. Dar majoritatea vor ajunge la tine si se vor comporta cat stiu ei de bine.

E greu de explicat diferenta colosala intre viziunea omului de rand asupra Ambulantei si perspectiva celui din interior. Hai s-o luam pe rand:

1. Am fost tratat cu nesimtire/nepasare

Pentru asta nu exista o scuza. E gresit sa abuzezi de pacient, indiferent de statutul tau medical. Majoritatea asistentilor si medicilor pe care i-am intalnit nu o vor face. Se vor comporta exemplar fie ca esti primul sau ultimul lor caz. Exista si exceptii…

Dar uneori tu, ca pacient, esti agitat, stresat. Ambulanta care ajunge la tine poate ca a avut o tura de 12 ore infernale. Asa ca s-ar putea sa simti cum asistentul/medicul nu te trateaza cum s-ar cuveni. Sub nici o forma nu poate fi asta o scuza, dar se mai intampla.

2. Ambulanta a ajuns cu intarziere

Toti am patit-o macar odata. Chemam ambulanta, explicam gravitatea situatiei si apoi asteptam pana simtim cum ni se scurge sangele din vene. Odata ajunsa, ne luam de sufletul asistentului si al soferului, ca macar sa ne descarcam.

Dar din interior cauza e evidenta. Pe un judet cum e Iasiul, exista doar vreo cateva zeci de ambulante, la o populatie de aproape 800.000 de locuitori. Intr-o tura de 12 ore o ambulanta poate avea si 10-12 cazuri sau mai mult. Adica una pe ora, in conditiile in care nu se ocupa doar de oras, ci si de localitati.

Iar drumurile spre localitati sunt de cele mai multe ori pline de gropi, sau chiar fara asfalt deloc. Un sofer slab ar putea sa ia omul sanatos si sa il lase la spital bolnav de inima. In conditiile in care masinile sunt putine, iar posturile momentan blocate, se face o prioritizare a traseului.

Asa ca, chiar daca tu crezi ca esti in necaz fiindca ti-ai rupt un deget, incearca sa te gandesti ca poate pe aceeasi zona exista o persoana care a facut un infarct. Acela va fi cazul mai important.

Astea sunt doar cateva idei despre cum arata serviciul de urgenta privit din interior.

Ceao !

Pacientii zic, uneori, lucruri trasnite.

Vara lui 2012. Eram la practica de vara la Institutul de cardiologie si abia intrasem intr-o operatie de implantare de pacemaker. Pe masa era o babuta la vreo 70 de ani ce astepta cuminte operatia. Chiar era simpatica in modestia cu care se adresa doctorilor.

Operatia fiind locala si avand un camp deasupra ochilor nu stia ce se intampla. Asa ca din 5 in 5 minute mai verifica starea operatiei: „Dna doctor e bine?”. Nici colegiul medicilor nu investiga cum o facea pacienta noastra.

Pentru cei care nu stiu pacemaker este o cutiuta de metal cat o cutie de chibrituri care se introduce printr-o incizie in dreptul claviculei. Uneori, cutiuta e bagata dincolo de efectul anesteziei locale si asta produce disconfort pacientului. Asa ca la fiecare operatie doctorul verifica:

– Doamna, va doare?

– Da doamna doctor ma doare…

– Tare?

– Valeu…

– Da’ unde va doare?

– Doamna doctor, am un carcel in talpa si nu’mi da drumu….si na’ nici nu pot sa ma misc ca sunt in operatie !

Ne-au trebuit 2 minute sa ne revenim. Saraca femeie nici nu stia de ce radem noi in halul asta.

Nor de etichete