Dream like you'll live forever, live like you'll die today.

Posts tagged ‘funnz’

Iubire pe mail.

Acum există messul, se comunică uşor tot ce vrei sa spui. Dar un roman, o poezie din scoarţa sufletului nu poate fi redată de messenger. Pentru romantici încă mai există Poşta, dar ca să fii sigur ca primeşti un răspuns, ar trebui sa pui scrisoarea cu ramburs.

Asa ca pana si cocalarii, pitzipoancele si oamenii normali apelează la mail pentru a transmite creatiile cerebrale sufletelor pereche ce asteapta la capatul celălalt al firului. Cam aşa ar suna o conversaţie între un „el” elevat, studiat, cu facultate făcută în străinătate, cu tendinţă spre cocalarism şi o „ea” care aşteaptă prinţul călare pe vreo 560 de cai să vină şi să o salveze de tirania părinţilor bugetari.

EL:

Deci, inima mea tânjeşte ca tu să o asculţi şi să îi respecţi dorinţa. Am două zile de când nici Guţă nu mai tace(în winamp), nici Gucci nu-mi mai place. Te văd zilnic când ieşi în faţa blocului să îţi iei farduri şi ţigări. Şi ah, Doamne, cât de senzuală eşti când pui ţigara în gură şi îi dai foc. Băieţii cred că m-am dilit şi că sunt bulangiu că nu mai vreau să pun bani să mergem la curve.

Dar eu ştiu de fapt motivul. Nu mai vreau să aud de o altă femeie fiindcă tu mi-ai furat inima şi o ţii ascunsă. Aş vrea să vin şi eu la tine să ţi-o fur pe-a ta. Dar tatăl tău stă în faţa iubirii noastre menite de la începutul lumii. Aş veni în fiecare zi la tine, dar de când mi+a umflat taica-tu ochii cu scândura aia parcă am o reţinere. Nu mă înţelege greşit, ai un tată minunat şi mi-ar plăcea să îl am ca socru, dar momentan îl văd ca pe un obstacol ce ne opreşte inimile din a se uni.

Te sărut.

EA:

C vrei mah? Bah u faci mişto de mine? Zi ca să ştiu că îl pun pe frate-miu să facă sarmale din tine.

EL:

Nu, te rog, m-ai înţeles greşit. Vreau doar să ne vedem afară şi să discutăm. Sunt sigur că eşti o persoană minunată, şi că aş avea ce vorbi cu tine. Acorda-mi o şansă şi o să îţi dovedesc că pot să fiu un iubit perfect. Nu am bani foarte mulţi, dar dragostea nu are unitate de măsură.

Putem sta la garsoniera mea de la periferie. O să îţi placă peisajul. E splendid, oriunde te uiţi doar câmp curat şi verde, fără mall-uri, magazine, blocuri. Doar noi doi şi natura. Îţi cer să te gândeşti şi să îmi dai un răspuns.

EA:

Suge-o.

EL:

Şi eu te iubesc viaţa mea.

Va pupa eu…

Nu degeaba…

…faci scoala. Ea te învaţă ce înseamnă matematica, de la ea afli că un Mihai Eminescu care a sucombat de sifilis(oare unde l-o fi gasit??) e cel mai mare poet al nostru.

Tot de la ea afli ce inseamnă durerea, prima oară când iei un 4 în catalog şi te afişezi la taică-tu cu smerenie pe faţă şi lacrimi în ochi, cerşind pentru îndurarea care ar scuti curul tau de la a se mai învineţi.

Dar mai presus de toate, şcoala te transformă din maimuţa stresată care te reprezintă în vremea „burlăciei” în omul sociabil care ştie ce are de făcut odată ce părăseşte cuibul familiei.

Totuşi, dacă şcoala a trecut pe lângă tine în timp ce tu trăgeai joint-uri în spatele ei…s-ar putea să ţi-o iei în pizdă. Literalmente.

P.S. Daca nu vedeti animatia din imagine dati click pe ea si asteptati sa se incarce. Daca aveti net de pe vremea daco-romanilor, luaţi-vă o cafea…

Va pupa eu…

Nor de etichete