Dream like you'll live forever, live like you'll die today.

Posts tagged ‘tenis’

Tenisul, pasiunea mea.

E 11 dimineata. Ma ridic si simt ca e ceva in neregula. Dar nu-mi dau seama ce. Imi amintesc ca e finala la Australian Open si deschid televizorul. Doua gloabe…

Dar ce gloabe ! Unul e Roger Federer. El e omul caruia trebuie sa ii multumesti daca iti place tenisul. Pentru ca el este unul dintre cei mai buni jucatori din istorie. Iar istoria e lunga…deci tu esti norocos ca apuci sa vezi o legenda la lucru.

Al doilea e Andy Murray…cu o gura ce iti inghite usor Amazonul si mai ramane si loc. Cu un par roscat ce te indeamna sa faci glume toata ziua despre el. Dar cu un talent ce te vrajeste si te tintuieste pe scaun de fiecare data cand joaca.

Pacat ca nu e o finala in 3. Sa fi ajuns si Rafa Nadal aici. Nebunul care iti scoate mingile si din tribune. Spaniolul care alearga mai mult intr-un meci decat Usain Bolt intr-un an intreg. Si singurul care ii poate face fata la orice ora lui Roger Federer, indiferent de suprafata.

Dar nu e aici. Sunt doar cei doi cu alaiul din tribune. Unul o are pe Mirca, cea care venea la meciurile lui RF si atunci cand era insarcinata in 8 luni. Celalalt a venit cu maica-sa, care arata de unde are Andy gura aia mare cu care urla la fiecare punct important.

Cica a avut si el o prietena…dar intre dragostea lor mai aparuse si un play-station. Unul pe care Andy il venera cam 7 ore pe zi ! 7 ore !?!? Daca mai pui si antrenamentele si sexul, iti trebuie vreo 25 de ore intr-o zi.

P.S. Eu v-am zis ca are gura cat un portbagaj de Hummer.

V-am lasat…eu ma intorc la tenisul meu si la tolanitul meu pe pat…

V-am pupat…

Maretia tenisului.

Aveam de gand sa scriu despre cu totul altceva, vroiam sa imi bat joc de cocalari, vroiam sa le rog pe pitipoance sa isi arate fundul, sa-mi ia dimensiunile. Dar nu. Am gasit ceva care merita cu adevarat discutat. Acum s-a terminat semifinala de la Madrid. Nadal a luptat impotriva lui Djokovic. Dar nu a fost un meci de tenis, a fost ceva mult, mult mai profund de atat. A fost cel mai frumos film din anul asta.

In prima parte totul decurge normal. Djokovic il invinge usor pe „robot”, stiind ca meciul nu trebuie sa dureze prea mult. Al doilea decurge in acelasi mod ca si primul pana in punctul in care Nadal se trezeste…s-a terminat, s-a dezmortit monstrul care era paralizat. 7-6 in al doilea set si Djokovic ramane resemnat stiind ca ultimul set o sa se asemene cu o vanatoare in care el va fi fazanul cu tinta pusa pe cap.

Pentru un moment spaniolul isi pierde capul, iar adversarul ii mananca game-ul pe propriu servici. Nu-i nimic…putina vana pusa in minge si setul se echilibreaza. ”Nole, nu te incapatana ca o sa fii calcat in picioare”…asta spunea fiecare minge a lui Rafa. El nu si nu. Rezista pana in tie-break.

Au au au. S-au schimbat datele problemei. Nu mai conteaza durerea pe care o simte sarbul, nu mai conteaza ca pe Nadal i-au intrat iar pantalonii in fund (hai lasa-ne frate, chiar in fiecare meci?), totul este ca la inceputul meciului…

5-6 Minge de meci pentru Djokovic. Nadal e impasibil si castiga punctul. Asta a fost..s-a speriat sarbul de minge si a facut un pas spre dezastru…si inca unul…si inca unul….pana la 10-9. Serveste ca sa-i anuleze mingea de meci adversarului. Serveste bine si….

Si nu mai conteaza. Ganditi-va ca au fost doi castigatori si ca nici unul nu a fost mai slab ca altul. Si hai sa ne bagam pula in el fotbal.

V-am tzucat.

Nor de etichete