Dream like you'll live forever, live like you'll die today.

Intai cititi asta:

Un coleg de bresla ma intreaba de ce am numit blogul „Lectia de anatomie….” daca nu scriu nimic in el despre anatomie. Ca sa repar lucrurile si sa nu ma indepartez foarte mult de semnificatia titlului blogului, am sa scriu incepand de astazi despre anatomia omului si am sa debutez cu o parte foarte greu de inteles a anatomiei craniului, si anume stanca temporalului. Probabil cel mai complicat os din organism, temporalul, are o parte asemanatoare cu un solz de peste (scoama sau solzul temporalului, „pars squamosa„), care formeaza impreuna cu oasele parietale, osul frontal si cel occipital calota craniana si o parte masiva de forma prismatica, stanca temporalului („pars petrosa„), care impreuna cu osul occipital, etmoid, sfenoid si barti din osul frontal formeaza baza craniului. Pe fiecare parte a prismei de forma triunghiulara se gasesc numeroase elemente anatomice ce constituie calvaraul fiecarui student la medicina in anul I, fiind greu de invatat fiindca sunt greu de vazut si de inteles.

Am invatat si eu la vremea mea la anatomie stanca temporalului, dar cum spre deosebire de alte oase, extragerea osului temporal dintr-un craniu in scop didactic este dificila am inventat o schema simpla, cu ajutorul careia studentii la medicina pot sa inteleaga anatomia acestui os.

Impartiti in trei parti egale o foaie de hartie si apoi pliati hartia armonica, ca un evantai. Scrieti pe prima pagina „fata anterioara”, pe a doua „fata posterioara”, iar pe a treia „fata inferioara. Desenati pe fiecare fata cate un triunghi dreptunghic cu varful in jos si apoi trasati elementele anatomice descrise in manuale pe fiecare fata. Rupeti apoi varful triunghiurilor (ca sa formati „gaura rupta”) si pliati hartia ca sa formeze o prisma. Veti intelege asezarea in spatiu a elementelor pe stanca temporalului.

de aici

Acum sa trecem la chestiile naspa.

Osul temporal apartine scheletului capului, neurocraniului fiind situat pe laturile acestuia intre occipital, parietal si sfenoid.

Prezinta mai multe portiuni sudate in timpul vietii intrauterine:

  • portiunea solzoasa;
  • portiunea timpanica;
  • portiunea pietroasa (stanca temporalului);
  • procesul stiloid;
  • mastoida;

Anatomic se plaseaza :

  • superior – portiunea solzoasa;
  • lateral – fata solzului de pe care se desprinde un proces (vezi mai incolo care );
  • anterior – extremitatea libera a acestui proces;

I.PORTIUNEA SOLZOASA (Scuama)

Circulara, i se descriu o circumferinta, o fata temporala si alta cerebrala.

  1. Circumferinta – are o portiune libera si alta aderenta;

  • portiunea libera – se articuleaza Anterior cu aripa mare a sfenoidului, formand sutura sfenoscuamoasa. Posterior cu parietalul cu care formeaza sutura scuamoasa.
  • portiunea aderenta – sudata posterior cu mastoida si anterior cu portiunea pietroasa.

Atentie!    Intre cele doua portiuni gasim incizura parietala in care intra unghiul postero-inferior al parietalului.

2. Fata temporala – face parte din fosa temporala si da insertie muschiului temporal

–  se gasesc cateva santuri dintre care cel mai constant e cel al arterei temporale mijlocii.

Pe aceasta fata apare procesul zigomatic format din:

  • un varf – se articuleaza cu osul zigomatic, formand arcada zigomatica;
  • 2 margini – superioara da insertie fasciei temporale; inferioara muschiului maseter;
  • Baza – se bifurca formand 2 radacini -> radacina transverala(tubercul articular) si o  radacina longitudinala: continua procesul zigomatic, trece pe deasupra orificiului acusticextern si se continua cu creasta supramastoidiana. De pe aceasta radacina se desprinde procesul retroarticular ce coboara pe peretele anterior al meatului auditiv extern.

 Atentie ! Intre cele 2 radacini gasim fosa mandibulara. Fata ei anterioara se numeste fata articulara si se continua cu tuberculul articular mai sus prezentat.

Atentie ! Superior si posterior orificiului acustic extern, fata temporala prezinta o lamela rugoasa, Spina suprameatica. Posterior de spina avem fosa suprameatica ce raspunde antrului mastoid.

3.Fata cerebrala – prezinta santuri vasculare in care merg ramuri ale arterei meningee mijlocii, a impresiunilor digitiforme si a eminentelor mamilare.

II. PORTIUNEA TIMPANICA

Diferita la nou-nascut si la adult. La nou-nascut e formata dintr-un cerc incomplet deschis superior = inel timpanic. cele 2 extremitati libere ale inelului se numesc spine – timpanica mare si timpanica mica, care se fixeaza pe fata inferioara a scuamei. Inelul timpanic prezinta santul timpanic pe care se insera…membrana timpanica.

La adult, portiunea timpanica are 2 fete, 2 margini, 2 extremitati.

  • fata postero-superioara – concava, formeaza peretii anterior, inferior si posterior ai meatului acustic extern.
  • fata antero-inferioara – continua posterior fosa mandibulara.
  • extremitatea laterala – constituie porul acustic extern osos;
  • extremitatea mediala – intalnim santul temporalului;

Atentie ! Cele 2 fete converg in jos si dau nastere crestei timpanice ce se aplica pe fata inferioara a stancii temporalului. De pe aceasta creasta pleaca vagina procesului stiloid.

  • marginea anterioara : partea sa laterala sa sudeaza cu scoama si formeaza fisura timpano-scuamoasa. Intre partea sa mediala si scuama se interpune creasta tegmentala data de tegmen tympani. Astfel se formeaza 2 fisuri : pietrotimpanica – intre portiunea timpanica si creasta tegmentala, prin ea iese nervul coarda timpanului; pietroscuamoasa – intre scuama si creasta tegmentala;
  • marginea posterioara – situata in interiorul meatului auditiv;

Atentie ! Intre procesul mastoidian si extremitatea externa a portiunii timpanice avem fisura timpano-mastoidiana.

III. PORTIUNEA PIETROASA (Stanca temporalului) are forma unei piramide cu varful indreptat medial si inainte. baza e mascata de mastoida, asadar prezinta de studiat 3 fete, 3 margini si varful.

  1. Fata anterioara(cerebrala) prezinta:
  • impresiunea trigemenului – langa varful stancii. Aici gasim ganglionul semilunar al nervului trigemen.
  • eminenta arcuata – lateral de impresiunea trigemenului.
  • tegmen tympani – portiunea neteda dintre eminenta arcuata si scuama.
  • 2 orificii – intre impresiunea trigemenului si eminenta arcuata. Prin aceste orificii trec nervii pietros mare si pietros mic.

2. Fata posterioara (cerebeloasa) prezinta:

  • orificiul acustic intern – care se continua cu meatul acustic intern.
  • fosa subarcuata – aproape de marginea superioara a stancii
  • orificiul extern al apeductulului vestibulului .

3. Fata inferioara

a. Zona laterala:

  • gaura stilomastoidiana – reprezinta orificiul inferior canalului facialului;
  • procesul stiloid – inconjurat de vagina procesului. Pe el se insera muschii stiloglos, stilofaringian, stilohioidian etc.

b. Zona mijlocie – prezinta o excavatie numita fosa jugulara.

c.Zona mediala :

  • inaintea fosei jugulare gasim orificiul extern, de intrare, al canalului carotidian in care se gaseste a. carotida interna. Orificiul carotidian e separat de fosa jugulara printr-o creasta ce prezinta o depresiune= foseta pietroasa. Aici se gaseste ganglionul inferior al nervului glosofaringian.
  • in fundul fosetei se vede un orificiu – prin care incepe canaliculul timpanic.
  • Antero-lateral de orificiul extern al canalului carotidian gasim deschiderea exterioara a canalului musculo-tubar, impartit in doua semicanale: semicanalul superior (al muschiului tensor al timpanului) si inferior al tubei auditive.

4. Marginea superioara – separa fata anterioara de cea superioara. Pe ea gasim santul sinusului pietros.

5. Marginea posterioara prezinta:

  • santul sinusului pietros inferior;
  • fisura pietro-occipitala – lateral de sant;
  • o foseta triunghiulara in care se deschide orificiul extern al canaliculului cohleei;
  • scobitura jugulara temporala – corespunde cu omonima de pe occipital delimitand gaura jugulara.
    De pe marginea incizurii se desprinde spina intrajugulara care se uneste cu spina omonima de pe occipital si impart gaura jugulara intr-un compartiment posterior pentru vena jugulara interna si altul anterior pentru nervii glosofaringian, vag si accesor.

6. Marginea anterioara – sudata lateral cu solzul temporalului.

7.Varful – prezinta orificiul canalului carotidian si orificiul canalului musculo-tubar.

8. Baza prezinta 2 fete si o circumferinta:

  • Fata exocraniana – convexa se termina inferior printr-o proeminenta numita proces mastoid, pe care se insera muschi puternici: sternocleidomastoidian, spleniul capului si lungul capului.

– pe fata mediala a procesului avem scobitura mastoididiana, iar medial de ea santul arterei occipitale. deasupra procesului gasim orificiul mastoidian.

  • Fata endocraniana – prezinta santul sinusului sigmoid, continuat de pe parietal.
  • Circumferinta – se articuleaza anterior cu parietalul, formand sutura parieto-mastoidiana si posterior cu marginea inferioara a occipitalului, formand sutura occipito-mastoidiana.

Canalele si Cavitatile sapate in osul temporal

Cea mai mare parte a cavitatilor si canalelor osului temporal sunt legate de organul vestibulocohlear; o alta parte sunt independente de acest organ.
Cavitatile si canalele legate de organul vestibulocohlear:
1.Meatul acustic extern este orientat medial, in jos si inainte. Orificiul extern al meatului este situat sub radacina longitudinala a procesului zigomatic.
Tavanul meatului acustic extern este format de portiunea solzoasa a temporalului, cea mai mare parte a lui fiind insa formata de portiunea timpanica a osului.
2.Cavitatea timpanica este situata in stanca temporalului. Ea apartine urechii mijlocii si contine, intre altele, cele trei oscioara-ciocanul,nicovala si scarita- si doi muschi: muschiul tensor al timpanului si muschiul scaritei
3.Labirintul osos este reprezentat de cavitatile si formatiunile osoase ale urechii interne; este situat tot in stanca temporalului. Face parte din organul vestibulo-cohlear.
4.Meatul acustic intern incepe pe fata posterioara a stancii prin orificiul acustic intern. Meatul merge paralel cu axul stancii si se termina la o lama osoasa apartinand urechii interne, care reprezinta astfel fundul meatului acustic intern. Acesta este impartit, printr-o creasta transversala si alta verticala, in patru compartimente. Compartimentul antero-superior constituie inceputul canalului facialului. Prin celelalte compartimente ies din urechea interna ramurile nervului vestibulocohlear.
5.Canaliculul timpanic incepe in Fossula petrosa si se termina in cavitatea timpanica; prin el intra nervul timpanic, ramura din nervul glosofaringian si artera timpanica inferioara.
6.Canalul musculo-tubar incepe pe fata inferioara a stancii si se termina in cavitatea timpanica.
7.In mastoida se gasesc cavitati pneumatice captusite de mucoasa, numite celule mastoidiene.Cavitatile mastoidiene comunica cu cavitatea timpanica, ceea ce favorizeaza inflamatia lor in caz de otita.
8.Apeductul vestibulului este un canal ingust care pleaca din vestibulul osos al urechii interne, si se deschide pe fata posterioara a stancii prin orificiul extern al apeductului vestibulului. Prin apeductul vestibulului trece ductul endolimfatic.
9.Canaliculul cohleei pleaca din scala timpanica a melcului si se deschide pe marginea posterioara a stancii temporalului inaintea fosei jugulare. pe viu este inchis de un dop de tesut conjunctiv.
10.Canaliculele corticotimpanice sunt doua canale fine care pornesc de pe peretele lateral al canalului carotidian si se deschid in casa timpanului. Prin ele trec nervii caroticotimpanici si arterele caroticotimpanice.

Daca tineti neaparat sa invatati va sugerez sa luati o carte in mana, dar ca racpitulare, puteti trece si pe aici😉

Comments on: "Lectie de Medicina – Anatomie : Osul Temporal" (1)

  1. Salut, vin cu o intrebare din partea unei persoane ce are cunostinte mult prea vagi de anatomie. Adica am cam uitat muuuult prea multe lucruri dupa liceu.

    E vorba despre un copilas de sase ani caruia, in urma unor infectii repetate ale urechii, i s-au indepartat chirurgical doua osicioare, insa nu stiu care anume. Probabil ca medicii au optat pentru aceasta solutie ca sa-si pastreze urechea functia vestibulara.

    Intrebarile mele sunt:
    1. in ce masura aceasta operatie afecteaza echilibrul baiatului?
    2. ce complicatii ar putea aparea, pe langa pierderea evidenta a auzului?
    3. care este rolul fiecarui osicior in parte (ciocan, scarita si nicovala)?
    4. Presupun ca si cohleea respectivei urechi este compromisa, nu?

    Multumesc,
    Ana-Maria Brad

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Nor etichete

%d blogeri au apreciat asta: