Jurnal de pitzipoanca.

Daca postul anterior a fost pura fictiune, postul asta e cat se poate de adevarat.

Aici e modul in care isi scrie o pitzipoanca memoriile:

            La mall
Azi am fost la mall cu cea mai buna prietena si cu fratemiu de 6 ani.Ne-am uitat la filmul „Avatar” am mers prin magazine pe Petrut(fratemiu)l-am lasat la locul de joaca iar noi am fost la Spa.Ne-au facut masaj si dupa o jumatate de ora am mers la coafor apoi la manichiura si pedichiura apoi la machaj si dupaaceea la sala.Dupa un timp am vazut ceva baieti draguti am inceput sa ne dam la ei si unul a venit cu mine.Am mers la resaurant am mancat si dupa 40 de minute imi amintesc ca l-am lasat pe fratemiu la locul de joaca pentru copii.Mergem il lom,ne urcam in masina mea si apoi mergem acasa.Pe drum era mama cu masina ei.Am coborat din masina (doar eu) si m-am luat la cearta cu ea.Dupa aceea isi duce masina in parcare si vine cu noi.Mergem spre casa sa sti. am spus eu.Am fost sa ne lom cafele.Petrut a vazut un magazin de haine si jucarii.Am intrat.Se numea „Cado”.Noi ne-am luat haine si i-am luat si lui niste papitoi o minge si un costum de spider man.Am ajuns acasa.Era ziua mea.Tata mi-a pregatit o petrecere surpriza si cand am intrat a spart baloanele si a suflat in fluierici.Ne-am asezat la masa.Apoi ei au plecat la o vecina si mi-am chemat prietenii.Am inceput sa dansam si sa ciocnim paharae de sampanie.S-a terminat petrecerea.Am intrat pa mess pa la 20:30 si am vorbit cu iubi.Apoi a venit Petrut si m-a intrebat daca il las in curte cu Marinella.L-am lasat si mi-am chemat iubitul.Apoi s-a facut 00:00 cat am stat cu el.Petrut era deja in pat eu am intrat iara pa mess am stat pana la 03:00 si mi-am sunat prietena cea mai buna(vecina).Am inceput sa dam cea mai tare petrecere de ziua mea.Ne-am distrat si s-a facut  07:00 a plecat si eu m-am culcat pana la 11:35.Si cam atat am facut ieri.

Si ca sa nu spuneti ca acuz degeaba…uitati doua poze de-ale ei…

Ce mai ba…e haladita fata…si eu sunt invidios ca nu o am.

Va pupa eu…

Dezorientat in spatiu.

Toti lucram pe automatisme, avem planuri in cap cum sa ajungem acasa, cum sa ajungem la scoala, etc. Dar ce te faci cand ai o adresa in mana si tu trebuie sa ajungi la ea in jumatate de ora?

Cam asta am patit eu. Aveam o foaie in mana cu o adresa si o mazgalitura ce se vroia a fi o harta, iar eu trebuia sa ajung acolo in jumatate de ora altfel mi-ar fi plecat profa de pregatire. Asa ca urc eu intr-un tramvai si ajung in zona apropiata locului unde ma chinuiam sa ajung.

Si ma pun eu pe intrebat…iau o blonda la vreo 20 de ani in primire si o intreb cu aplomb: „Strada Armeana stii pe unde e?”. Ea imi arunca o privire de genul „asta de unde a mai cazut?” si ma loveste cu un „Nu” sec fara sa opreasca din mersul ei parantezat. Dar nu-mi pierd credinta. Trebuie sa ajung acolo si fac pe dracu’n patru…

Si ma mut la babe. Rationamentul meu e simplu…orice are peste 70 de ani ar trebui sa aiba destula experienta incat sa cunoasca fiecare strada pe o distanta de 1 km. Ma apropii de o babutza la 1.50 m(daca nu aveam grija o calcam…) si o intreb cu toata politetea de care puteam da dovada in timp cu trageam dintr-o tigara. Mai bine nu o faceam…

Se apuca babetul si imi explica cum ca ar trebui sa merg 200 de metri la vale, sa fac la dreapta(sau la stanga, nici ea nu stia bine…) si apoi sa mai merg pana la posta si de acolo sa…Era mai ceva ca un GPS baba. Imi zicea strazile de parca ar fi trebuit sa le stiu pe toate in afara de cea pe care trebuia sa ajung.

Deja incepeam sa raman fara timp…Asa ca ma iau dupa instructiunile septagenarei si ajung pe la mama dracului intr-un loc in care parea ca nu poti ajunge decat daca sari dintr-un avion. Asa ca ma dau bine pe unul care isi repara Oltcitul si il intreb daca am mers ca prostul pana aici.

Omul ma da cu var si imi explica cum ca baba ma indreptase spre alta strada Armeana, aia pe care o cautam eu fiind in cu totul alta parte. Si uite asa mi-am facut eu picioarele praf…sa moara Bibi daca nu imi cumpar Gps.

Va pupa eu…

Cum sa faci un gratar profesionist.

Nu stiu cati dintre voi ati facut vreodata un gratar. Eu am facut acum cateva zile si sunt decis sa va prezint schema de realizare a acestuia.

1. Se cauta vechiul gratar ruginit, amarat si vai de steaua lui. Acesta este principalul ingredient in realizarea micilor si a cefei. In caz de inexistenta apelam frumos la vecinu’. Ignoram injuraturile acestuia cand ii aducem gratarul indoit si plin de funingine.
2. Urmeaza aprinderea focului. O misiune care este mult mai greu de indeplinit decat de zis. Va rog frumos aveti grija sa nu incercati sa il aprindeti cu hartie. Cel mai probabil veti consuma tot abonamentul pe 2009 la prosport . Incercati in schimb cu camasa favorita. Aceasta va lua foc si va face o flama satisfacatoare.
3. Nu uitati sa puneti lemne pe foc in continuare dupa ce l-ati aprins. Daca ati uitat sa aduceti lemne cu voi, atunci luati cartile de gatit ale soacrei si mentineti focul vreo 15 minute.
4. Dupa ce s-a incalzit suficient gratarul e timpul sa faceti o gluma proasta. Chemati cumatrul sa aseze gratarul de deasupra mai bine. Mentionati ca de-abia l-ati pus si nici nu s-a incalzit inca. Cu aceasta ocazie puteti verifica repertoriul variat de injuraturi ale cumatrului.
5. E timpul (stiti bancul cu timpul?) sa puneti micii, sunca, slanina, ceafa, cartofii, ceapa si tot ce mai doriti. A se consuma o sticla de bere in prealabil pentru o dexteritate mai buna si o precizie mai mare. Culoarea preferata pentru partea de pe gratar este negru complet. Asteptati pana o obtineti, dupa care intoarceti pe partea cealalta. Fiindca sunteti ciumeg o intoarceti cu mana goala.
6. Fiindca ati fost ciumeg acum aveti un bandaj la mana. Dar micii sunt gata. Ii luati, ii trantiti in farfurie, puneti mujdei dupa care incepeti sa infulecati cu pofta.
7. Dupa un canstron de mujdei se recomanda un sarut pasional pentru sufltul pereche. Cu siguranta o veti da pe spate.

V-am tzucat si…spuneti DA DROGURILOR.